Sa Fi Prost E Lucru Mare

Eu Cand Vreau Sa Fluier, Fluier – Parerea Mea

A fost, in sfarsit, si in Timisoara premiera filmului “Eu cand vreau sa fluier, fluier”. O sala de cinema comunista cu un public, cum aveam sa vad la sfarsit, cu reminiscente clare comuniste.

Filmul e plictistitor. Daca l-as fi facut eu, mi-ar fi crapat obrazul de rusine sa scot pe piata asa ceva. M-as fi simtit penibil fata de ceilalti oamenii care stau o ora jumatate sa vada nimic. Sa-l vada pe un baiat care umbla 15 minute sa caute un WC pe care in cele din urma nu il gaseste, sa vada o actrita principala care tot filmul are 10 replici din care 9 “Da…da…da…”, iar cea mai tensionata actiune a filmului sa fie o cafea bauta de actorul principal impreuna cu domnisoara cu “Da”-urile.

Pe vremea comunismului daca ieseai cu ceva din rand erai penalizat. Astfel, romanul a invatat ca inainte sa isi spuna parerea trebuie sa se uite cu coada ochiului in stanga si in dreapta sa vada “cum merge treaba”. Odata ce s-a lamurit de parerea “lumii”, automat ridica si el capul si aproba cu ardoare. Exact asa s-a intamplat la finalul filmului, in momentul in care au venit actorii in fata spectatorilor. Elogii gratuite, interpretari pretentioase, comparatii flatante, parca nimic nu mai era indeajuns pentru ca babetii din audienta sa isi exprime parerea comuna: “o capodopera, dom’le”.

Filmul nu a avut un final sec…el doar “lasa loc interpretarilor”. Nu, dragi facatori de filme penibile romanesti, filmul asta a fost unul realizat, parca, de un copil de clasa a 5-a. Tipic romanului este sa nu lase loc de dubii. El nu cunoaste subtilitatea…nu. Probabil ca filmaretilor romani le e teama sa nu fie prea subtili pentru un public pe care ei il cred prea imbecil si de aceea fac eforturi sustinute sa ne arunce “subtilitatea” direct in fata. Ei nu stiu sa exprime durerea decat daca plang de le sare camasa de pe ei si au pe langa 3 bocitoare, cum nu stiu sa isi exprime fericirea decat daca rad tamp cu gura pana la urechi si striga in gura mare ca sunt fericiti.

In Romania am avut un actor Toma Caragiu si mai avem acum un actor Florin Piersic. Cu ei se si incheie lista de adevarati actori pe care i-am avut sau ii mai avem. Cat despre regizori sau scenaristi… Faceti, oameni buni, niste lucruri mai consistente. La povestea din “Eu cand vreau sa fluier, fluier” banuiesc ca scenaristul nu s-a gandit mai mult de jumatate de ora. Imposibil sa fi fost mai mult.

Un baiat e la inchisoare…ma-sa vrea sa il ia pe frate-so in Italia…el nu vrea sa il lase…ca sa atraga atentia pune ciobu la gat unei tipe…o cheama pe ma-sa in puscarie…o pune sa jure pe mormantu lu ma-sa ca nu il ia pe ala micu la ea…se urca intr-o masina si se duce la o cafea cu tipa careia ii pusese ciobu in gat. Pam pam… Pai asa scriem 10 scenarii pe zi, mai baieti facatori de filme din Romania. Nu va e mila de banii pe care ii dati sa faceti o ragaitura?

“Eu cand vreau sa fluier, fluier” cica ar fi costat aproximativ 900.000 EURO, filmat in aproximativ 1 luna. Cate lucruri bune se puteau face cu banii aia si mai ales cu timpul celor care s-au uitat sau urmeaza a se uita la filmu asta.

Vine partea ciudata cu premiile luate de toate besinile de filme romanesti. Ori au ei vreo combinatie pe la diverse festivaluri si se aleg asa prieteneste cu cate un premiu aiurea, ori din bugetul filmelor romanesti cel putin jumatate se duce in mituirea juriilor care acorda astfel de premii. Mi-ar placea sa cred ca nu exista un om normal dezvoltat care sa premieze mizeriile noastre.

Wikipedia – Sursa noastra cea de toate zilele

Ce Face Disperarea Din Unii

Probabil deja il cunoasteti pe unu Mircea Badea de la TV care se scalambaie in emisiunile pe care le face. Printre obsesiile lui se numara si audienta.

Cam asa este promovata emisiunea “In Gura Presei” a deontologului Mircea Badea. Nu degeaba cei care dau datele de audienta au ajuns la concluzia ca are un public educat. Nu degeaba in sensul ca pentru aberatiile scornite de ei incaseaza o gramada de bani. Cat de reale sunt rezultatele lor…vedem si singuri.

Pacat ca nu e capu’ lu’ Badea ceva mai spre centrul imaginii…ii dadea o gura de ajutor fetei. Aveam atunci “O P*** In Gura Presei” si la propriu, nu doar la figurat.

Realitatea.net – Live Inregistrat

Cam asa arata ceea ce Realitatea.net incearca sa ne vanda drept “Video Chat”, interactiune LIVE cu noi. Rogaozanu cu laptopul inchis intr-o emisiune in care era vorba tocmai despre a te uita in laptop si a transmite in studio intrebarile celor de pe chat.

Jurnalism Made In Rromania.

Mircea Badea: noul catalizator al mediocritatii din Romania

De ceva vreme incoace un nume apare tot mai des rostit de diversi sau scris in diverse: Mircea Badea. Singurul si unicul context in care acest nume este amintit se leaga de un scandal, de o cearta, de o jignire, de orice lucru invariabil negativ.

Concentratorul de adevar absolut Mircea Badea duce, insa, lipsa mare de consistenta. Daca la nivelul lucratorului de pe santier bautor de “Unirea” si bere la PET de 2L notiunea de consistenta nu spune prea multe, pentru un om cu o minima judecata personajul Mircea Badea nu poate fi mai mult decat un mascarici penibil care face pe dracu in patru sa isi castige existenta.

De fapt cine este acest atotstiutor baietas din Balta Alba? Pai este nimeni daca ne uitam putin in urma. Pentru ca e normal sa te uiti la background cand vezi pe cineva cu gura mare care da lectii tuturor de la presedintele tarii la primari de orase sau oameni de afaceri. La capitolul trecut Mircea Badea nu prea are momente cu care sa se mandreasca, sau care sa il recomande pentru rolul pe care de ceva vreme il joaca pe scena publica romaneasca. Este curios faptul ca nimeni nu se oboseste sa faca efortul de a cauta si baza pe care se sprijina aceasta noua specie de personaj public.

Sa o luam cu inceputul. Mircea Badea elevul. OK. O fi fost pe la olimpiade, concursuri. O fi fost coleg de liceu sau de clasa cu tipi destepti. Cam cat de penibil trebuie sa fi incat sa vii cu argumente de genul “Ala a fost coleg cu mine”, pentru a demonstra cumva ca si tu esti intr-o oarecare masura destept din moment ce ai fost coleg cu cineva destept? Sunt mii de elevi care merg la olimpiade si zeci de mii sau sute de mii de elevi care sunt colegi cu oameni inteligenti care se realizeaza profesional in viata. Hai sa le dam cate o emisiune la TV tuturor ca sa ne explice cat de destepti sunt ei si cat de prosti sunt restul.

Dupa ce a trecut de liceu, unde fara indoiala s-a facut remarcat pentru ca mama lui era profesoara (cei care ati avut colegi cu parinti profesori stiti foarte bine ifosele acestora si modul cum sunt tratati de profesorii de la clasa), Mircea Badea trebuia sa urmeze o facultate. Nu? Doar nu se facea ca viitorul Guru al tuturor celor vazute si nevazute sa ramana doar la stadiul de liceu. Sa faci o facultate de stat la zi nu e neaparat un mare lucru, dar cat de cat te solicita. Mircea Badea nu a fost in stare sa faca nici macar acest lucru. Mircea Badea a facut o facultate la fara frecventa. Da, incredibil dar adevarat, aceasta eminenta cenusie care da lectii tuturor de la vladica al opinca a facut facultatea chinuit la fara frecventa.

Pentru ca la facultate nu mai mergea cu povestea “e mama profesoara”, Mircea Badea nu a fost decat un student mediocru care si-a tarait studiile cu greu pana la finalizare. Dovada acestui fapt este ca nu a profesat nici macar o secunda in domeniul in care se presupune ca s-a perfectionat atatia ani. Ca tot este el atat de preocupat de banii publici si cum sunt cheltuiti: de ce a supt din bugetul statului anii de studiu fara sa se lege nimic de el? Daca tot stii ca esti prost si nu te duce mintea, deci faci scoala degeaba, de ce sa nu lasi pe altul in locul tau sa o faca? A ocupat un loc la facultatea pe care s-a chinuit sa o termine si pe care a facut-o degeaba.

Sa nu credeti ca dupa facultate s-a intamplat ceva spectaculos cu Supermanul Mircea Badea. Deloc. Vazand ca cu scoala nu are nici o sansa pentru ca “e grele”, Mircea Badea a dat-o pe mass-media. Emisiuni penibile pe la Tele7abc, matinal la antena 1 ani de zile (de care acuma rade cu superioritate), emisiuni penibile noaptea cu Oreste. Vazand ca nu ii iese treaba deloc cu televiziunea si nu poate depasi nivelul de penibil, Mircea Badea a decis ca e momentul sa isi incerce fortele in afaceri. A vazut el ca asa fac oamenii mari si cu mintea lui de copil de clasa a 7-a (pe care o are si acum) a trecut la treaba.

Ca a dat-o in gard cu afacerile nu e nici o mirare. O persoana cu facultatea la fara frecventa care nu a facut in viata lui nimic inteligent decat emisiuni penibile la TV sau radio, cum putea sa fie in stare sa faca ceva practic in viata reala? Experienta avuta in afaceri cu fabrica de chibrituri s-a dovedit un izvor desfarsit de povesti cu care sa ne demonstreze el cat de trecut prin viata e. Ma intreb de multe ori: “ma, daca Badea nu isi dovedea incompetenta ingropand afacerea asta cu chibrituri ce dracu mai povestea el dupa ani de zile in emisiunea in care citeste ziarele?”

Mircea Badea face emisiunea “In Gura Presei” de cativa ani buni. Luate emisiuni la rand cam cate subiecte de discutie puteti distinge la el? Cam cate povesti de viata putem decanta de la el? Pai nu prea multe, pentru ca nici nu are de unde. Ce ar putea sa povesteasca? Legat de scoala experienta lui reala se opreste la liceu. Lecturile lui (pentru ca in ochiii strungarului si soferului de basculanta Badea este cult) se limiteaza la cele obligatorii pentru BAC. L-a auzit vreodata cineva sa aduca in discutie vreo opera a unui scriitor altele decat “Amintiri din copilarie”, “Moara cu noroc”, “Morometii” si alte asemenea din programa de BAC? I-ar fi si imposibil sa o faca.

De aici i se trage si aversiunea fata de intelectualii (putini ce-i drept) pe care ii are Roamania, aversiunea fata de valorile adevarate cladite pe lucruri reale si palpabile nu pe povesti inchipuite in noptile de somn alaturi de parinti si mamaie. Observam cu usurinta atacurile mizerabile indreptate spre Patapievici, Cristoiu, Cristian Tudor Popescu, Liiceanu si in general spre oricine a facut ceva in tara asta. De ce? Pentru ca ei sunt adversari pentru el. Poate mai tineti minte episodul din “Cel mai iubit dintre pamanteni” in care gardianul il biciuia pe erou cand isi zicea numarul de ordine. De ce? Pentru ca nu il zicea pe cifre si gardianul se simtea prost ca nu intelege ce zice acesta. Frustrat de pozitia evidenta de inferioritate intelectuala, singurul raspuns era violenta. Exact pe acelasi tipar se incadreaza si comportamentul de care da dovada Mircea Badea.

Ati observat ca oricine nu e de acord cu el este automat catalogat imbecil, cretin, prost? Nu conteaza cine e persoana respectiva, cati ani are, ce scoli are, ce realizari in viata are. Nu. Totul se reduce la a fi sau a nu fi de acord cu el. Oamenii in conceptia lui Mircea Badea se impart la modul foarte simplu: sunt de acord cu el, nu sunt de acord cu el. Punct. Nu exista nuante, nu exista alte argumente sau criterii. Este de ajuns sa intri pe blogul lui Mircea Badea sau sa ii asculti emisiunea de la radio in care primeste telefoane in direct, ca sa te blochezi efectiv cand vezi ce fel de oameni aduna el in jurul lui.

Am asistat cu stupoare la un momentdat la un episod cand a sunat un ascultator in direct cu textul “da ba, mai lasa-l in ma-sa pe Patapievici ala sau cum il cheama cu vorbele lui din carti pe care nu le intelege nimeni”. Deci daca Dorel soferul de basculanta nu este in stare sa inteleaga discursul lui Patapievici, automat concluzia este ca acesta este un prost care vorbeste prostii pe care nu le intelege nimeni. Ca sa vezi surpriza pentru Mircea Badea si ultrasii sai: exista oameni (si chiar multi) care inteleg discursul lui Patapievici, rezoneaza cu el si il pretuiesc. Cine sunt acestia? In nici un caz soferi de basculanta, pentru ca aceia sunt mult prea ocupati sa il asculte pe Mircea Badea.

Faptul ca nimeni din peisajul media sau in general din viata publica din Romania nu este in stare sau nu vrea sa se constituie intr-o contra-ofensiva vis-a-vis de Mircea Badea ma face sa cred ca exista motive pentru care acesta este lasat in voia sa. Nu inteleg de ce orice emisiune asemanatoare de pe alte posturi de televiziune este automat luata la misto si in cateva saptamani scoasa din grila. Cum incepe una, cum incep si comentariile: “uite ba si penibilul ala cum il imita pe badea”, “ce sa faca, ma, saracu ala cu audienta de zero virgula cand badea are 4?”. Dar chiar nimeni nu e in stare sa gandeasca cu o minima logica? Jurnalele de stiri nu se copiaza unele pe altele? Talk-showurile nu se copiaza unele pe altele? Ce tampenie e asta? Evident ca daca faci o emisiune in care comentezi presa, ea va fi destul de similara cu cea a lui Mircea Badea. Pentru ca ai ACELEASI SUBIECTE SI ACELEASI ZIARE. E logic. Cat despre audienta: ce audienta avea “In gura presei” in prima luna? Cum poti sa compari audienta unei emisiuni care este de ani de zile cu o emisiune care abia si-a facut aparitia in grila de programe?

De fapt care este marele argument al lui Mircea Badea cu care vine pe masa invariabil? Audienta. Intr-o viata lipsita de impliniri reale si intr-o existenta mediocra, lui Mircea Badea i-au ramas niste tabele in excel in functie de care ii decurge existenta. De fapt ce sunt aceste audiente? Ce inseamna ele? In ce fel te certifica ele? Sa ne uitam la ceea ce face audienta la momentul acesta in Romania si raspunsul o sa vina de la sine. OTV a atins audiente record cand se vorbea de Elodia. Meciurile de fotbal fac audiente record. Stirile de la ora 5 cu crime si violuri fac audiente de top. Telenovelele de pe acasa conduc nu de putine ori clasamentul audientelor. Daca ar face o televiziune un experiment in care sa omoare pe cineva in direct sau sa violeze pe cineva, ar avea audienta? In mod sigur DA. Atunci cum poti sa te mai mandresti cu audienta cand stii foarte bine cum se face. Cum iti mai poate da asta vreun certificat de mare inteligent al neamului cand stii ca telespectatorii tai sunt tot aia care se uita dup’aia si la OTV si la Capatos si la alte mizerii de genul asta?

Asadar, inchei prin a-mi exprima speranta ca o sa se arate in viitor si voci puternice in viata publica din Romania care sa vina in contrapondere cu discursul de nivel inferior practicat de inchipuitul intelectual, bataus si cunoscator de multe necunoscute Mircea Badea. Cred ca mai exista oameni cu o valoare intelectuala certificata care sa poata sa il puna la punct pe un baietas care a scapat din spatele blocului direct intr-o emisiune la TV. Sunt sigur ca pe multi doar bunul simt ii face sa se abtina de la a-l trimite la coltul lui pe Mircea Badea. Am vazut cu totii exemplul dat de Ion Cristoiu care nu a stat la discutii cu un nimeni precum Badea si in momentul in care a vazut ca acesta ii ponegreste imaginea fara ca nimeni sa ii taie din avant a plecat frumos de la trustul voiculescian. Mi-a parut rau sa vad asta. Mi-a parut rau sa vad inca o data ca nesimtirea si impostura iese victorioasa in detrimentul bunului simt si al valorii recunoscute si dovedite.

PS:  Reactia lui Mircea Badea la citirea acestui articol ar fi in mod sigur o criza de nervi in care autorul e facut in toate felurile. Este ciudat cum in mintea lui el crede ca poate face pe oricine prost, imbecil, retardat, insa in momentul in care altcineva il face asa pe el automat lucrurile sunt inacceptabile. Identic in comportament cu Ciutacu, cel care seara de seara foloseste cuvinte cel putin jignitoare la adresa multora, insa cand cineva ii da replica imediat se ofenseaza “dar vai, nu se poate asa ceva!”

Windows de Romania

 

Mai adaugam o caldura infernala si rezulta o calatorie de cacat cu acceleratul Timisoara – Bucuresti.